A verità di tutti i Conflitti Orientale Medievale
Quandu u Split cuntesta in Oriente Medio Avà
Quasi tutti (85%) di i musulmani sò sunni.
Hè a maiuranza in Arabia Saudita, Egittu, Iemen, Pakistan, Indonesia, Turchia, Algeria, Marocco è Tunisi. Shiite sò a maiò in Iranu è l'Iraq. Hannu una grande comunità minoritaria in u Yemen, Bahrain, Siria, L Lebanon e Azerbaïdjan.
I Stati Uniti sò normalment alliati cù i paesi di Sunni. Hè perchè 40 per centu di u so oliu impurtante passa à u strettu. In ogni modu, alliede cù i chiità in a Guerra di Iraq per fallu Saddam Hussein.
Quale hè Quale
Saudia Arabia - Cumplicatu da a famiglia reale di i sunni fundamentalisti. L'aliatu di l'USA è u bigliu di cumerciu di ule cruciali, capu di l' OPEC . In u 1700, Muhammad ibn Saud (fundatore di a dinastia saudita) hè alliede cù u capu riligenti Abd al-Wahhab per unificà tutte e tribù arabi. Dopu à i Shiite si pigghiaru u putere in Iranu in u 1979, u Saudis finanzià e moschee centri ghjaali è i scoli religiosi in u Mediu Oriente. U wahabismu hè una raccordenza ultra cunsumatura di u Sunni Islam è a religione di l'Arabia Saudita.
(Fonte: " Islamist: Sunni e Shias ", u Cunsigliu di l'Infurmazione, u 28 di Gennaio, 2009.)
Iran - Led da i Shia fundamentalisti, cù solu u 9 percentualità Sunni. U quartu di u duminiu di u petroliferu. I Stati Uniti sustegnu u Shah chi era un Shia non-fundamentalista. L'Aiatolata Ruhollah Khomeni eliminò u Shah in u 1979.
L'Aiatolata hè u Capu Supremu di l'Iran. Guidò tutti i capiscimi eletti. Hè condenatu a Monarquía Saudita cum'è una cliquessa illegitima chì risponde à Washington, DC, nò Diu. In u 2006, i Stati Uniti dumandà à u Cunsigliu di Sicurezza Naziunale impone sanzioni à l'Iran s'ellu ùn accunsenu micca à suspenà l'arricchamentu di uraniu. A crisa ecunòmica risultatu motivatu l'Iran per suspendà l'arricchimentu in cambiu di u srelatu da e sanzioni.
Iraq - Ruled by u 63 percentiuità di Shia doppu Stati Uniti devastu u sunaddru Saddam Hussein. Questu scambià u equilibriu di putere in u Mediu Oriente. A Shia riaffirmà l'allianza cù l'Iran è a Sìria. Ancu i Stati Uniti sgumine à i capi d'Al-Qaida, i insurgenti sunni addivintà u gruppu di u Statu Islamicu. In u giugnu di u 2014, ripigghiaru una gran parte di l'Iraq uccidentale chì Mosul hè ancu. Da ghjinnaghju 2015, rignenu 10 miliuna di pirsuni. In dicembre 2016, perdevanu u 16 per centu di a tarra chì si tenenu è solu cuntrullaru i sei millioni di persone. Anu tornu à a maghjeria di Shia contra u gruppu islamici sunita.
Siria - Ruled by 13 percent Shia minority. Alliatu cù l'ìsna di Shia-rignava l'Iran è l'Iraq. Passa armi di Iranu à Hezbollah in Libanu. Perseguite a minurità sunnisimu, unipochi di quali sò cun u gruppu di u Statu Islamicu.
I Stati Uniti è i paesi cumuni Sunni tornanu i sunni, ribelli rivolti di u gruppu islamicu. U gruppu di u Statu Islamicu also cuntrola grandi razziò di Sìria, include Raqqa.
Libanu - Ruled conjugalmente da i cristiani (39 percent), Sunni (22 percent), è Shia (36 percent). A guerra civile 1975-1990 hà permessu dui invasioni israeliani. Occupazioni israeliani è siriiani seguitanu pè e seguente dui decennii. A ricustruzzione fù scritta in u 2006, mentri Hezbollah è Israele pichjarè in Libanu. In u 2017, u primu ministru rinfurzatu u rinunciu dimititu da a causa di l'influenza Hezbollah.
Eggittu - Ruled by 90 percent Sunni majority. Pirsicuteghja i cristiani è Shias. A primavera araba in 2011 depostu Hosni Mubarak. U candidatu di u fratellu musulmanu Mohammed Morsi fù elettu prisidenti in u 2012, ma era statu dipunutu in 2013. L'armata egiziana rulò finu à l'ex capimbu di l'armata Abdul Fattah al-Sisi hà ottu l'alizzioni 2014.
In u 2016 nuvembre, u Fondu Monetariu Internaziunali appruva un prublemu di 12 000 milionà per aiutà à l'Eggittu cù una crisa ecunomica.
Giurdanu - Regnu hà rignatu da u 92 percentualità Sunnita. Intra u 55-70 per centu di e pupulazione hè palestinesi. Avà esse invucatu da i refugees siriana sunni, chì puderanu purtà a guerra à u Ghjancu si sò perseguiti da i bè cumminciate di i bè à a vendetta.
Turchia - a regula di i reguli di a sunni benigna per a minurità chiita (15 percent). Ma chioti sò preoccupati chì u primu ministru turcu Recep Tayyip Erdogan hè sempri più fundamentale cum'è l'Arabia Saudita.
Bahrain - Sunni minority (30 percent), sustinutu da l'Arabia Saudita è i Stati Uniti, regula a maghjeria di Shia. Hè a basa per a quinta flotta di l'armata di u mari, chì guarda u Strettu d'Ormuz.
Afganistan, Libia, Kuwait, Pakistan, Qatar, Iemen - Reguli di a maiurita sunita Shia minurita. L'Iran cuntra a Shia Houthi in u Yemen.
Israele - a maghjeria judae (75 percentuale) regule una minurità sunita (17.4 percent).
Sunni-Shia Split è Terrorismu
I fazziunisti fundamentali di i sunni è i chioti promossi u terrurismu. Criduci in Jihad. Hè una guerra sante fete fora fora (contra infidels) è intra (contra dèzii persunale).
U gruppu di Statu Islamicu - Sunnis chì anu rivendicatu u territoriu in Iraq, Libanu, è Siria. Puderanu soldi da vende petroliu di prezzu minimu in "a so" terra. Evolved da Al Qaeda in Iraq. Sentite ch'elli anu u dirittu à l'assassiniu o esclave tutte no sunni. Uppusiziunatu da un dirigenti sirviu (Assad, chì hè sustinutu da a Russia), è da i curdisti in Iraq, Turchia è Siria.
al-Qaida - Sunni. Vulete rimpiazzarià i guerrii non-fundamentali cun l'autorità islamica rivenutu da a legge religiosa (sharia). Cridemu chioti volenu l'islamici e ripigliannu l'Imperu persianu. A Restaurazione di Palestina, eliminendu Israele hè cunsiderata cum'è una impegnu santu. Condemnà quelli chì ùn anu micca accunsentutu cù credenzii Sunni limitati. Attacked the United States l'11 di settembre 2017 .
Hamas - Palestinien Sunni. Pruvenza à sguassà Israele è restabligendu u paese Palestinian. Iran soprassi.
Hezbollah - Irani-backed Shiite defender in Lebanon. Avà attrattu ancu à i Sunnis perchè avè attaccu Israeli in u Libanu in u 2000. Ughjettu ancu l'attaccu di rocca di successu à Haifa è l'altre cità. Reve hà mandatu prugrieri in Siria cun respaldo d'Iran. Quistioni d'Al Qaeda si riunioni l'Imperu persianu.
Musulmanu fratellu - Sunni. Prunuscianu in Egittu è u Ghjurdanu. Fundatu in Egittu in u 1928 da Hasan al-Banna per prumove a reding, philanthropie è diffusion di a fede. Hè divintatu in una organizazione pariggiana per gruppi islamici in Siria, Sudan, Giurdanu, Kuwait, Iemen, Libbia è l'Iraq.
Sunni-Shia Split è Nazionalità
U split sunni-Shia hè cumpritu da u schismu naziunalisimu trà i paesi Orientali. L'Arabi scinnevanu di l'Imperu Ottumanu (s. XV-XX), mentri l'Iran discende da l'Imperu persicu (u XVI secolo).
I Sunnisi àrabbi preoccupessi chì i Shiites persi custruìanu una Crescente chianti per l'Iran, l'Iraq è a Sìria. Vistu cusì una reemergenza di a dinastia di u Shia Safavidi in u Imperu persianu. Hè quandu i chiichi anu conspiratu per rivolvedà u reguli imperiale persicu nantu à l'Orienti Mediante è in u mondu. A "Conspiracy Sassanien-Safavidi" riferisce à dui sottogruppi. I Sassanesi foru una dinastia iraniana pre-islamica. I safavi sò una dinastia chiisa chì dirigini l'Iranu è parte di l'Iraq da 1501 à u 1736. Eppuru chì i xii in paesi arabi alliati cù Iran, ùn fede micca à i persiani. (Fonte: "Split Shia-Sunni", "BBC". U rolu di i Stati Uniti in u Conflittu Sunni-Shi'ite, "Istituto Gatestone, 17 di maghju 2013.)
Split Sunni-Shia è l'Involvementi di i Stati Uniti in u Guerrieri Orientali
I Stati Uniti riceve u 20% di u so oliu da u Mediu Oriente. Chì fà a regione d'impurtanza ecunòmica. Comu putere glubale, i Stati Uniti hà un rolu legitimariu in u Mediu Oriente di a prutezzione di e rotte di u petrolu di u Golfu. Da u 1976-2007, i Stati Uniti passonu 8 trilioni facenu per quessa. A questa dependenza hà diminuitu cum'è l'oliu di pezzi hè sviluppatu internamente, è a dependenza di risorsi risorsi sviluppa. Inoltre, l'America devenu pruteggiri l'interessi, l'alliati è i so persunali stazzati in a regione. (Fonte: " Coste di a Protesione Militari Americana di u Golfu Persicu ," Università Princeton, 7 di jinnaru, 2010.)
Una cronica breve di e guerri americane in u Mediu Oriente:
Iran Inauta Crisis - Dopu a rivoluzione di u 1979, i Stati Uniti permette à u depostu Shah Muhammad Reza Pahlavi in u paese per u trattamentu medicu. Per prutesta, l'Aiatolata permettenu chì a Ambaxxazione di l'Ammiragliu s'aveva. Nineteze persone vinianu presa, includenu 62 Americani. Dopu un salvatore militare fallutu, i Stati Uniti accunsenu à liberà l'assi di Shah in liberà l'ostelli. (Fonte: "Irani Rifirenzi Crisis Fast Facts", CNN, 17 di marzu di u 2014.)
Iranu-Iraq War (1980-1988) - L'Iran pichja una guerra à l'Iraq chì hà purtatu à fordici trà l'armata di l'Urania è i forzi militari irani trà l'1987 è 1988. L'i Stati Uniti designatu Iranu com'è patrocinatore statale di u terrurismu per prumove l'Hezbollah in Libanu. Malgradu questu, i Stati Uniti finanza la ribellioni Nicaraguan "contru" contru u guvernu Sandinista da vendita secremente vende arma in Iran. Hè criata l'Iranu-Contra Scandalu in u 1986, chì implicava l' Administration Reagan in l'attività illegale.
Guerra del Golfu - In u 1990, l'Iraq invadiu Kuwait. I Stati Uniti ledu e forze à liberà Kuwaiti in u 1991.
A guerra di Afganistan - i Stati Uniti eliminò i Talibani da u putere per accoglia à Osama bin Laden è à Al-Qaida.
Iraq War (2003 - 2011) - I Stati Uniti invadiu l'Iraq è rimpiazzà u sunaddru Saddam Hussein cun capistru chiita. U presidente Obama eliminò e truppe di attivu in u 2011. Hè righjintatu avientu in 2014 quandu u gruppu di u Statu Islamicu decapitò dui reporter americane.
Arab Spring - Revolt of people who were tired of high unemployment and regims repressivos. Dicenu a demucrazia.
Siriese Conflict - Begenna in 2011 per rinunzià Bashar al-Assad in parte di u muvimentu Primu à Arabu.
Storia
U divinu Sunni-Shite diventò in u 632 AD chì u profeta Mahoma murìu. I Sunnisu cridianu chì u novu capu deve esse elettu, è hà sceglite l'assistente di Maad Abu Bakr. "Sunni" in arabu significa "unu chì seguita a tradizione di u prufeta".
I sciiti crèdenu chì u novu capu avissi duvutu esse u cusitu / so-legnu di Mahoma, Ali bin-Abu Talib. Per esse, i chiiani anu u so propiu Imammi, chì si ponenu santu. U cunsideranu i so imani per esse i veri i guverna, micca u statu. "Shia" vene da "Shia-t-Ali", o "u Partitu d'Ali".
Sunni e Musulmani Shiite anu parechje credo in cumuni. Assicura chì Allah hè u Diu veru, è chì Muhammed hè u so Profeta. Li liggiu u Coranu, è aderiscenu à i seguenti cinqui pilastri di l'Islam.
- Serrà - Rapidu durante u Ramadan (u novu ciculu lunar in u calendariu islamicu).
- Hajj - Pilgrimage à Makkah, Arabia Saudita, almenu una volta.
- Shahada - Prendendu a fede.
- Salat - Ole
- Zakat - Duna carità à i poviri.